Care au fost “primii germeni” ai comunității Apple în România?

Fără falsă modestie, mă mândresc cu faptul că eu am dat startul sitului Macuser.ro în 2004. Site care este și în prezent singurul de acest profil din România. Dar ceea ce am făcut eu s-a bazat pe inițiative mai vechi. De prin 2002-2003 Alex Cioba de la Cluj încerca să coaguleze un Mac Users Group. Probabil că-i putem atribui lui titlul de “părinte” al MacUser.ro . A făcut o listă de discuții prin email, mai apoi au apărut niște situri făcute de diverși entuziaști (unii dintre ei mai sunt și astăzi membri Macuser.ro). Eu nu am avut habar de ei pentru simplul motiv că la vremea aia nu aveam Mac. Dar în 2004 (în primăvară) m-am trezit cu un Mac în față și cu un milion de întrebări pe care nu aveam cui să le pun! Normal, am descoperit zeci de comunități ale utilizatorilor Apple din lumea întreagă, dar căutam și ceva din România. Într-un târziu am descoperit un forum pe care Alex Cioba îl făcuse pe GetFreeForums.org. M-am înscris și eu. Eram mai puțin de 100 de membri, dar deja se discuta despre înființarea unui Mac User Group recunoscut de Apple, plus alte subiecte de discuție, mult entuziasm, etc.

Ei bine, prin toamna lui 2004 GetFreeForums a disparut brusc iar noi am rămas fără forum. Ce era de făcut? N-am mai stat pe gânduri, am cumpărat domeniul macuser.ro, am luat hosting și am facut primul site Macuser, cu știri și articole pe prima pagină și - bineînțeles - un forum. Apoi a urmat recunoașterea oficială ca MUG de căre Apple, întâlniri ale membrilor (prima: 29 ianuarie 2005), creșterea rapidă a numărului de membri, primele divergențe, primele certuri, primii membri care au părăsit grupul… ș.a.m.d. Și eu “mi-am dat demisia” din postura de administrator în 2007, în urma unor neînțelegeri. Ironia sorții a decis ca eu să renunț exact în momentul în care noua versiune a sitului era 99% gata de lansare, cu un design nou, structură nouă, articole și altele. Acel proiect nu este însă mort, se va materializa (sper) în curând într-un nou site pe teme Mac.

Sfaturi pentru utilizatorii noi?

Un singur lucru: dacă vreți să începeți să lucrați pe Mac, e musai să lăsați la o parte unele obiceiuri de pe Windows sau Linux și să încercați să vă adaptați la noul sistem de operare. Dacă veți simți mereu dorința ca Mac OS X să se comporte exact ca Windows sau Linux, atunci mai bine renunțați.

Interviu IRIS
27 martie 2008

Nikolai Savov - General Manager

MacUser.ro: Cred că ar fi interesant pentru noi să aflăm detalii despre piața acoperită de IRIS, comparații cu piața din Europa de Vest și cum vezi perspectivele acestei piețe (din Europa Centrală și de Est), cum crezi că se va dezvolta?
NS:  IRIS este o IMC (Independent Marketing Company). De fapt, începând cu anul acesta Apple a schimbat denumirea, acum este un VAD (Value Added Distributor). Nu suntem Apple, suntem o companie independentă din punct de vedere financiar, oferim valoare adăugată. Apple are două opţiuni: fie să aibă proprii subsidiari, sau să meargă prin parteneri locali. Decizia se ia în funcţie de dimensiunea pieţei, geografie, aspecte culturale etc. Pot să-ţi spun că până acum 15 ani, în Elveţia funcţiona tot o IMC. Deci, e vorba despre cum se dezvoltă, cum evoluează piaţa, şi despre viziunea Apple în ceea ce priveşte afacerea. IRIS este compania care este răspunzătoare de business-ul Apple din România. Avem companii separate în Bulgaria, Cehia… suntem parte a unui mare grup care acoperă mare parte din Europa Centrală şi de Est, precum şi Orientul Mijlociu şi Africa. Deci suntem o mică parte din tot grupul asta. Însă România este un din pieţele care cresc cel mai rapid în acest moment. În fiecare ţara există câte o companie similară, care îndeplineşte funcţii similare şi care este în contact direct cu Apple. Cumpărăm de la Apple şi adăugăm valoare pe plan local. Şi cel mai rezonabil este să nu reinventezi roata, ci să preiei ce face Apple în ţările unde are subsidiari. Şi nu numai asta: Apple ne şi ghidează în ceea ce să facem; suntem foarte interconectaţi cu Apple, dependenţi de atitudinea lor şi de modul în care înţeleg și revoluționează marketingul.
MacUser.ro: Cât sunteti de independenți de Apple?
NS: Din punct de vedere financiar, 100%, compania nu este în nici un fel proprietatea Apple, suntem în relații contractuale cu Apple.
MacUser.ro: Doar promoția noilor produse este conectată cu politica globală Apple, bănuiesc.
NS: Da, într-un fel; dar este o combinație între inițiativele Apple și ale noastre. Nu facem în mod necesar ceea ce face Apple. [rade] De fapt, dacă Apple ne cere să facem ceva, atunci facem! Ca să fim exacți! Nici nu cred că putem inventa ceva mai bun decât face Apple. Depinde doar de puterea noastră financiară ce să facem și cum să facem. Deci, ținând cont de asta, avem aceleași canale pe care le are și Apple în alte părți, bazate pe produs și pe focus pe piață.  Aşa cum ştii, cu câţiva ani în urmă, cam 10 ani în urmă, Apple era focusat pe piaţa “creativă”, pe profesioniştii din acest segment. Eu sunt cu Apple de la sfârşitul anilor ‘80, şi a fost o surpriză pentru toţi, şi pentru mine, când Apple a scos pe neaşteptate iPodul. S-a dovedit că a fost un succes enorm şi că Apple a avut o viziune dincolo de iPod, aşa cum putem înţelege azi foarte bine. Consider că iPod a fost primul pas către piaţa de larg consum, către consumator, şi către un fel diferit de computer, un nou concept. Odată cu apariţia iPodului, am avut mult de muncă în a ne apropia şi noi de consumator, ceea ce înseamnă prezenţa la nivelul străzii, să ţi cont de obiceiurile consumatorului din diferite zone.
Fiind implicat în România de mai mult de 10 ani, am observat o mare schimbare în ceea ce priveşte comportamentul cumpărătorului român: cred că mai mult de 80% din vânzări se fac acum prin aceste magazine, de la “nivelui străzii”. Avem ca parteneri pe mai toţi retailler-ii majori din România. Există APR (Apple Premium Reseller) - parteneri care vând exclusiv Apple, care se numeau mai înainte Apple Centre, dar Apple a dorit rebrand-uirea lor, pentru a evita confuzia cu Apple Store, dar și numeroși revânzători (Apple Reseller), care comercializează și alte branduri în afară de Apple. APR este o companie independentă, care are magazin la nivelul consumatorului, pe stardă sau într-un Mall, care trebuie să îndeplinească anumite criterii în ceea ce priveşte vizibilitatea, spaţiul, iar mobilierul este cel conceput de Apple. Mai sunt criterii în ceea ce priveşte numărul de personal angajat, pregătirea lor, certificarea lor de către Apple; Apple monitorizează performanţa unui astfel de APR. Cred că acolo este nivelul cel mai ridicat de vizibilitate, în aceste APR. Pentru noi este o mare provocare să avem cât mai multe APR, pentru că sunt, într-un fel, echivalentul Apple Store. Apple Store există numai acolo unde Apple are subsidiară.

MacUser.ro: Acum situația în ceea ce privește vizibilitatea Apple este mult mai bună, în România, față de acum câțiva ani.
NS: Da, este mai bună, dar mai sunt multe de făcut.
MacUser.ro: Asta vreau să te întreb: înca mai primesc întrebări dacă pe un Mac se poate deschide un fișier Word, dacă se poate vedea un film. Este o foarte mare lipsă de informare în ceea privește Apple și produsele sale.
NS: Aşa e. Dar depinde şi de unde priveşti. Ştim că mai avem multe de făcut în ceea ce priveşte vizibilitatea. Acum, că vorbim de o afacere care are un ritm rapid de creştere, încercăm să investim cât mai eficient, pentru a ajunge cât mai repede la consumator. Câteodată suntem întrebaţi de ce nu ne facem reclamă. Depinde mult de posibilităţile noastre financiare: ai idee cât costă o secundă de publicitate la TV?
MacUser.ro: Habar n-am: 2000 de euro?
NS: Şi are sens? Ştii câte Macuri trebuie să vindem ca să acoperim aşa ceva? Trebuie să fim atenţi cu marketingul nostru. Cred că cel mai eficienţi suntem atunci când reuşim să facem în aşa fel încât produsele să fie atinse de consumatori. Dar şi asta este costisitior.
MacUser.ro: De acord. Dar părerea mea este că dacă cineva vine aici să atingă un produs, el este deja din categoria celor câștigați…
NS:  Aşa era, dar nu mai este cazul acum. Dacă se duce într-un Mall, sau în altă parte, poate vedea şi atinge şi acolo produsele. Şi atunci poate fi câştigat. Dacă arăţi la TV un produs, tot nu e acelaşi lucru cu atingerea lui.
MacUser.ro: Sunt foarte de acord! Eu m-am îndrăgostit de Mac când am fost să văd cum arată, după ce am aflat că există așa ceva.
NS:  Aşa e. Tocmai de aceea investim cea mai mare parte a eforturilor noastre în această direcţie. Încă o dată, şi asta e foarte costisitor, din cauza chiriilor, a tot felul de taxe, salariilor etc. Pe de altă parte, lumea acum primeşte foarte multă informaţie prin intermediul comunicaţiilor globale, şi cred că nu putem concura cu asta. Ba chiar şi modul în care Apple îşi lansează produsele este foarte eficient, prin gradul de aşteptare pe care îl provoacă; sau apariţia produselor în filmele de la Hollywood: foarte eficient. Deci, cred că în următoarele luni, în vreo doi ani, o să vezi din ce în ce mai multe magazine care vor expune produse Apple. Noi vrem să vindem Apple într-un mod focusat, într-un spaţiu unde produsele sunt grupate împreună şi nu diluate printre altele, unde există cineva care te poate îndruma şi ajuta.
Un alt pas pe care o să-l facem în viitorul apropiat va fi localizarea sistemului de operare în romană, pentru că sunt de părere că există masa critică necesară pentru a face asta.
MacUser.ro: [face ochii mari]
NS: Inițial, în special profesioniștii, au fost cam sceptici referitor la localizare. În primul rând, creativii sunt oameni speciali [râde], au ideile lor despre cum trebuie făcute lucrurile, iar în al doilea, când lucrezi de ani de zile cu un program ca Photoshop, chiar nu-ți mai pasă dacă chestia aia din Menu se numește File, sau altfel. Dar acum e diferit: 70% din clienți sunt nou-veniți, switchers, care vin de pe Windows, deci trebuie să îi primim cum trebuie. Înainte de sfârșitul anului vom avea localizarea gata.
MacUser.ro: Asta e extraordinar! E o veste importantă.
NS: Înca negociem, dar am luat această decizie și dacă vom fi suficient de eficienți, vom putea oferi localizarea chiar mai devreme.
MacUser.ro: Pot să întreb cine va face asta?
NS: Acum suntem încă în procesul de negociere, deci nu pot sa spun. Dar decizia este luată, suntem în legatură cu Apple, astfel încat totul să se facă așa cum trebuie.
MacUser.ro:  Poate știi, pe forumul nostru sunt destule discuții legate de localizare, unul din membri chiar s-a ocupat de setul de tastaturi pentru romana, poate îl știi, e Sorin Paliga.
NS: Da, stiu toate astea.

MacUser.ro: Eu unul o să folosesc întotdeauna computerul în engleză. Așa l-am învățat, nu cred că mă mai pot dezbăra de asta. Dar sunt ferm convins că este nevoie de localizare, în special pentru cei care vin prima data pe un Mac, sau chiar pe un computer.
NS:  Absolut. Anul acesta vom avea sistemul de operare în română. Şi chiar evaluăm şi ce aplicaţii să fie şi ele localizate, poate că şi iLife va fi localizat. Chiar înainte să vi tu am avut o întâlnire cu cei care probabil se vor ocupa de localizare. Limbajul folosit va fi modern, eficient şi sperăm să nu fie prea tehnic, să nu îndepărteze consumatorul. Am mai fost implicat în procese de localizare în trecut, şi ştiu că lucrurile pot fi făcute greşit. Este foarte important să fie folosit un limbaj potrivit.
MacUser.ro: Știi că singurul sistem de operare Mac localizat în română a fost 7.6.1, dacă nu mă înșel.
NS: Da
MacUser.ro: Acea localizare a fost facută foarte bine. E o placere să o vezi.
NS: O să folosim mult acea localizare, în ceea ce priveşte terminologia. Vocabularul este cea mai importantă parte.
În afară de masa critică, mai avem un motiv: sistemul de operare este acum un sistem stabil, matur şi robust. După Leopard nu cred că o să mai existe salturi foarte mari. Pentru mine Leopard este ca un nou sistem de operare, în comparaţie cu Tiger; ca să nu mai vorbim de 10.1, 10.2 etc.
MacUser.ro: Asta este într-adevăr o veste mare, sunt bucuros că am aflat-o și că o pot spune mai departe!
NS:  Nu a fost o decizie uşoară. Trebuie atenţie constantă, există update-uri, versiuni noi etc., care trebuie urmărite. Piaţa profesioniştilor a fost un mare inhibitor al acestei idei. Poate ştii, există versiunea localizată a Creative Suite [Adobe]. Nimeni nu o cumpără. Dar acum, cu valul de switcheri, situaţia se schimbă şi sperăm să fie o idee de succes localizarea sistemului de operare. Nu o să fie inclusă în instalare, cel mai probabil va fi un pachet opţional, pe care fiecare îl poate descărca. Sau o să avem un CD cu localizarea, dar nu va fi obligatorie, fiecare foloseşte ce limbă vrea.
MacUser.ro: Din ce mi-au spus ceilalți în interviu, cam 75% din vânzari sunt catre firme, cum ar fi edituri, televiziuni…
NS:  Nu mai e aşa, ţi-am spus. Cel mai bine vândut produs este laptopul. Crezi că un MacBook este un produs potrivit pentru un profesionist? Eu nu cred. Aşa că este vorba mai degrabă de utilizatori privaţi sau mici firme. Oricum, distincţia dintre cine este utilizator privat, cine e mică afacere, este difuză. Majoritatea vânzărilor către aceste categorii merg.
MacUser.ro: Dar îmi închipui că dacă o editură face o comandă mare, de 2 milioane de Euro, să zicem, ia o mare parte din cota de vânzări.
NS: Nu, nu se întamplă așa. Avem comenzi de 10-20 CPU, dar asta nu se compară cu restul vânzărilor. Portabilele reprezintă mai mult de 50% din vânzări; putem vinde câte MacBook Air-uri putem aducem [râde, uitându-se la MBA-ul lui]. Nu este un segment enorm, iar cererea inițialâ este mare, dar asta nu înseamnă că va ramâne așa. Pentru moment, putem vinde mai multe decât putem aduce. Dar nu cred că va reprezenta mai mult de 10% din vânzarile noastre. În acest segment mai sunt cățiva jucători, dar cred că Apple i-a depașit. Bine-înțeles, se pot aduce critici, că lipsește asta sau ailaltă, dar…Când am facut prezentarea MacBook Air în Bulgaria, am spus că e un conflict între conceptul de sub-notebook și utilizatorul căruia i se adresează, pentru că un sub-notebook este luat de obicei de către o personă la mijlocul vârstei, care începe să aibă probleme cu vederea [râde, arătându-și ochelarii]. Așa că dacă îl faci prea mic, și-l poate permite, dar nu-l poate vedea. Așa că Apple a facut o treaba bună punând un ecran de 13,3 inch, făcând-ul ușor și nesacrificând din performanță; pentru că în marea majoritate, sub-notebook-urile au procesor la 1,2 GHz, ceea ca nu e potrivit, de exemplu pentru un sistem de operare căruia nu vreau să-i menționez numele [râde].
MacUser.ro: Numele diavolului nu trebuie menționat.

MacUser.ro: Nu știu dacă îmi poți răspunde, dar eu întreb: eu am un iPhone, văd că și tu ai unul…
NS: Ce vrei să spui? Unde vezi tu iPhone-ul meu? [râde, uitându-se la iPhone]
MacUser.ro: OK, atunci doar văd un iPhone… Ce ne poți spune? Toată lumea întreabă când vine. Am văzut de curând în Albania iPhone la vânzare într-un Apple Reseller.
NS: Și în Priștina se vând la fel, ceea ce e ilegal. Singurul lucru oficial este că Apple vinde iPhone în 5 țări, în Europa [din 14 martie si in Austria si Irlanda], și sunt zvonuri că vor urma și alte țări vest europene. Restul este piața gri sau neagră. Este decizia utilizatorului dacă vrea să îl cumpere fără garanție.
MacUser.ro: Știu că nu poți spune ceva neoficial, dar sunt ceva semne despre un iTunes Store european, în care deci să intrăm și noi?
NS:  Nu e că nu am voie să spun, dar sincer, nu ştiu. Nu doar eu nu ştiu, dar nici cei care lucrează la Apple Europe nu ştiu, marea majoritate. Apple anunță ceva când este deja făcut.
Presupunerea mea este că Apple a lansat produsul [iPhone] doar în aceste ţări, pentru că pentru Apple este importantă întreaga interacţiune cu utilizatorul, ceea ce înseamnă ca produsul să funcţioneze aşa cum a fost gândit. Este o combinaţie între sculă şi serviciile adiacente. Este un produs care a schimbat modul în care privim telefoanele.
Ştiu că în România şi în ţările vecine se vând multe iPhone-uri şi cei care le vând fac bani frumoşi. Aud de multe ori că preţurile practicate de noi sunt prea mari, dar preţurile la care se vând iPhone-uri sunt mult mai mari decât la orice alt produs; şi fără garanţie. Şi nimeni nu se plânge [râde].
Prețurile noastre sunt mai mari, pentru că a trebuit să introducem al doilea an de garanție în România. Dacă compari prețurile europene și adaugi al doilea an de garanție, o să vezi că nu mai e așa diferență.
MacUser.ro: Diferența mare este între prețurile de aici și cele din SUA.
NS:  Da, e enormă, 40%. Dar s-ar putea că situaţia să se schimbe, pentru că piaţa creşte şi Apple este din ce în ce mai interesat de noi, aşa că poate o să avem parte de o atenţie sporită din partea lor.
Preturle afişate pe situl nostru sunt cele mai mari din România. Poţi să te duci la reselleri şi să cumperi ceva mai ieftin [râde].
MacUser.ro: Ultima întrebare: cum e piața din România, în comparație cu cea din țările vecine?
NS: Acum 10 ani piaţa Apple în România nu era deloc cea mai puternică. Acum însă, România este comparabilă cu pieţe mult mai mari, cum ar fi Cehia, Ungaria. Ştiu foarte bine cifrele pentru Bulgaria şi România: când am început, erau similare. Acum România e de trei ori mai puternică decât Bulgaria. Nu putem ignora asta. România o duce mai bine în ceea ce priveşte investiţiile străine, politica economică; dacă lucrurile merg bine şi se menţine tendinţa ascendentă, România o să fie o piaţa mare. Anul trecut în România s-au vândut peste 900.000 CPU [PC + Mac], ceea ce e comparabil cu Cehia, poate chiar un pic mai mult. Şi va creşte, în mod sigur.

MacUser.ro: Mulțumesc foarte mult.

Interviu Noumax - 14 aprilie 2008

Tudor Ciortea - Interviu în biroul lui, stă în fața unui Macbook Pro, ” legat ” și la un monitor Apple Cinema Display de 23”.
E întrerupt de telefonul care sună în continuu (și pe fix și pe mobil) dar apoi le închide și le scoate din încăpere pentru a nu fi întrerupt.

Macuser.ro: La început a fost mărul, nu?
Tudor Ciortea: Da, ca formație sunt inginer de automatică și calculatoare și ce am lucrat eu până să fie mărul, adică abia după 1990 - din păcate, a fost service-ul de calculatoare. [este întrerupt de un telefon…]
[Revine] Discutam cu o clientă zilele trecute și telefonul suna din 15 în 15 secunde… Noi la Noumax dăm importanță fiecărui mail și fiecărui telefon pe care îl primim, indiferent de ceea ce dorește persoana. Principiul cred că e sănătos, pentru că o persoană care azi vrea doar un cablu… poate mâine ia un computer, sau cinci, sau te trimite la alți 5 clienți care vor un computer sau un iPod.
Începutul mărului a fost pentru mine în ‘92: atunci m-am angajat la ceea ce era considerată reprezentanța Apple în Romănia, de fapt tot un Independent Marketing Company, statutul lui IRIS de acum. Firma se numea RCS, eu eram Service Manager și aveam un coleg subaltern… Eram deci 2 oameni la departamentul de Service, dar firma era organizată în așa fel încât avea un departament de Marketing, (poate un termen cam pretențios atunci ), unul de Vânzări și unul de Service, dar firma făcea și DTP. Prima utilizare a unui Mac Classic a fost pentru “Gazeta Matematică” - paginarea se făcea pe ecranul de 9 [inchi] diagonala, 4 Mb de ram și 40 Mb hard discul. Acela era unul cu ecran de 9 alb-negru, apoi au aparut cele color. Avem și acum unul în micul nostru showroom.
La RCS am stat cam un an și jumătate, până când respectiva reprezentanță a fost închisă din anumite motive, care se cunosc de comunitatea mai veche a utilizatorilor de Mac, iar din vara lui ‘93 împreună cu 3 colegi, un coleg de la RCS și alți 2 din Delta Design - care era principalul dealer/reseller a lui RCS, am înființat firma MaxServ. MaxServ vroia să fie o combinație între “maximum” de “servicii”, iar citit așa, rapid, MaxServ [citeste în engleză - mak-sərv] [Mac-Serve], adică servicii pentru Mac. Am avut și niște parteneri din Cluj, Bogdan Vasilescu.
M: Era firma dumneavoastră?
TC: Da, a mea și a celor 3 asociați, plus încă un Holding care înainte ne-a fost client, sau chiar dealer mai vechi al RCS.
M: Group Transilvae sau…?
TC: Da, Group Transilvae. În combinația asta am… nu pot să spun că am rezistat, pentru că am început cu service, preluând și o parte din clienții care erau utilizatori de Mac, și care rămăseseră fără suport tehnic prin desființarea RCS-ului. Asiguram service-ul în garanție și post-garanție.

Macuser.ro: Cât a durat MaxServ?
Tudor Ciortea: Cam 2 ani. S-a schimbat acționariatul, eram SRL, și în loc de MaxServ am continuat într-o altă formulă, înființând NouMax - un nume destul de neinspirat [râde], dar asta e. Noumax a apărut în ‘94 (de fapt “ideea” era noua firma maxserv..NOU..). De atunci și până acum suntem doi asociați - eu și Adrian Ionașcu.
M: Ați asigurat în toată această perioada doar Service pentru Mac-uri sau și vânzări?
TC: Am facut vânzări încă de la prima firmă - MaxServ, în ‘93 și de atunci… vindem din ce în ce mai mult.
M: Tot la fel?
TC: Nu chiar, pentru că din ‘94 până în ‘99, când a fost o perioadă în care firma Apple Computer - atunci, a avut o mare problemă ca firmă. Era la marginea “prăpastiei”. A încercat niște parteneriate cu UMAX și cu RADIUS, care au facut niște clone - nereușite din punct de vedere tehnic și economic. Dar după revenirea lui Steve Jobs la Apple a început o perioadă extraordinară, în primă fază prin apariția iMac-ului.
Apple a început să aibă o orientare spre multimedia, spre piața de retail.
iMacul a fost un produs all in one, 15 inchi, 6 culori, se vindea o bucata la 6 secunde în primii 2 ani de la lansarea lui.
M: [prostește întrebând] În România?!?
TC: Eh, în Romania…. nu, pe plan mondial. În România nu știu să vă spun căte s-au vândut. După cel de 15 a apărut cel de 17” alb – eMac-ul.
M: Vă aduceți aminte când ați văzut pentru prima oară un Mac?
TC: În poze, în ‘77 -‘78… dar fizic am văzut unul în ‘92, când m-am angajat la RCS. Înainte, nu aveam unde să văd un astfel de computer. Știam despre el, cunoșteam istoria firmei Apple - care m-a preocupat și m-a atras foarte mult.
Am auzit de Apple pentru prima oară dintr-o revistă NewsWeek din ‘77, o foarte interesantă poveste. Eram mult mai tânăr, aveam 20 de ani pe atunci, eram la facultate, și am citit acest articol în Newsweek despre modul în care se îmbina geniul managerial și de marketing a lui Steve Jobs cu geniul tehnic a lui Steve Wozniak (care și-a numit chiar niște cipuri, din quadra FX – SuperWoz).
M: Îl admirați mai mult pe Jobs sau pe Wozniak?
TC: Cred că amândoi trebuie admirați, însă având în vedere ce s-a întamplat ulterior… cel pe care îl privesc cu admirație este Steve Jobs.
Am citit o carte recent, despre viața lui, neautorizată de el - evident, publicată de McGraw-Hill. A fost întodeauna un vizionar și a avut o strategie pe termen lung ăi realizari deosebite: design, funcționalitate, “revoluția” multimedia (iPod etc.).
M: Cât costa un Mac în ‘92?
TC: La noi, un Classic era în jur de 1700 de dolari.
M: Cine cumpăra un Mac de 1700 de dolari, în România?
TC: Firmele, nu exista piață de retail. Primele firme care au lucrat pe Mac au fost agențiile de publicitate, edituri, ... care au venit de afară. Le cumpărau pentru DTP. Tipografiile veneau cu toată soluția pe Mac - image settere, conectică, etc. Luau Macurile de la RCS, sistemul de operare era atunci 6.7 - 7.0. Acolo am stat un an și jumătate, știu că am avut două tranăe de Classic-uri de câte o jumăte milion de dolari, impărțiți la 1700 și aflați câte macuri Classic s-au vândut.
Pe partea de service, nu aveam mari probleme cu macurile vândute.
Apoi au aparut LC-urile, LC2, Performele, Quadra, PPC 7500/8500 etc… multe modele.
O schimbare a fost în ‘94 și s-a resimtit și la Noumax. În țară a venit IRIS, condusă de un grec cipriot, George Limissis. Noi aveam contract cu ei de Dealer/Reseller Autorizat și Service Autorizat. Dar pe atunci prețurile erau foarte mari, o configurație a unui Power Macintosh 9500 cu monitor de 23 de inchi ajungea la end-user la zece mii de dolari. Dacă vindeam 2 configurații pe lună, era mult. Noumax făcea service-ul și IRIS-ul practic vindea - IRIS-ul vechi.
Este vorba de “vechea” firmă IRIS, nu cea de după ‘99.

Macuser.ro: Ai zice că dacă Apple face calculatoare așa de fiabile, nu prea ai avea ce face la service. Cum e?
Tudor Ciortea: Nu e chiar așa. Macurile sunt - cum bine stim - fiabile, însă mai sunt probleme. Dead on arrival sunt destul de puține. Am avut la MacBook-uri o serie nefericită de baterii, făcute de Sony - de exemplu.
M: Din ‘94 până acum, cum a evoluat calitatea produselor Apple?
TC: Au devenit mai performante și mai fiabile. Clar! O îmbunătățire constantă. Singura problemă majoră a fost cu timpul de așteptare pentru piese, în ‘97-‘98 până în 2000. Acum timpul de așteptare a scăzut cam la aproximativ 2 săptămâni.
Perioada aceasta de așteptare nu depinde de noi, depinde - zicem noi - de IRIS, care este distribuitorul autorizat pentru România. Și ei și noi, care suntem interfața lor directă cu utilizatorul, am vrea să avem pe stoc ieri, ceea ce credem că avem nevoie pentru client astăzi.
M: Cum funcționează relația dv. cu IRIS? Dacă vine un client cu un Mac care nu e cumparat de la dv. ...
TC: Îl ajutăm. Dacă produsul este în garanție sau post-garanție, cum să nu-l ajuți? Iar dacă este în garanție, chiar dacă nu este cumpărat de la noi, la Noumax îi asigurăm noi service-ul. Chiar dacă e cumparat de la “competiție”, ca sa zic așa, noi nu-i trimitem înapoi. Nu refuzăm, cred, pe nimeni, și cred că e foarte normal să fie așa, nu? Noi facem o diagnoză care nu costă nimic, și apoi în funcție de problemă, clientul decide… Dacă produsul e în garanție, nu-l costă nimic pe client.
M: Dar cine acoperă costul?
TC: Pentru piese - plătește IRIS, și pentru manoperă -  de la caz la caz. Prețul manoperei e atăt de mic încât mi-e și jenă să-l pomenesc, dar în general, îl facturăm IRIS-ului. În unele cazuri nici nu le facturăm.
Pentru garanție nu vorbim numai de portabile, MacPro-uri sau iMac-uri. Vorbim și de iPoduri cumpărate de “aiurea”, de peste tot, adică din aeroporturi, Canada, am primit și din Africa de Sud și Japonia. Ele au garanție internațională de un an. Ceea ce vindem noi, din februarie 2007, cum bine se știe - are 2 ani garanție. Situație care față de celelalte țări din Europa… e chiar foarte bună și clienții sunt mulțumiți de asta.
M: Competiția are magazine - dumneavoastră?
TC: Noi avem magazin online, a început să funcționeze destul de bine. Vrem să rezolvăm și problema plăților online, însă băncile cer foarte mult, comisioane foarte mari 4-4,5%. Pentru plățile la sediu cu cardul POS, noi plătim cei 2% comision, ceea ce e o reducere a profitului, și așa mic, pe care îl avem și asta e.
M: Când a apărut comunitatea utilizatorilor de Mac, oameni obișnuiți, nu neaparat folosind Macuri la muncă?
TC: [ezită] Practic n-am fost implicat prea mult în treaba asta… ce știu eu e că Alex Cioba, din Cluj, e cel care a pus bazele primei comunități. Nici macuser.ro nu am timp sa accesez acum, din păcate, pentru că sunt foarte ocupat…
M: Câte Mac-uri credeți că sunt în România azi?
TC: Câteva zeci de mii. Poate 40-50 de mii. Nu putem avea nici un control… știu câte vindem noi pe an.
M: Noumax vinde și face service numai pentru Apple sau și pentru alte computere?
TC: Și pentru altele, dar ponderea lor este sub 5% .

Macuser.ro: Ce părere aveți de iPod?
Tudor Ciortea: Cred că a fost primul pas mare a lui Apple spre piața de retail. Cu toate versiunile ulterioare, cu implicarea unei industrii întregi, cele 5 case mari de discuri, până la studiouri cinematografice… iPodul a adus bani la foarte multă lume.
M: Am tot întrebat, cum se fac la noi în România, prețurile?
TC: Noi avem o listă de prețuri pe care ne-o dă IRIS, prețuri de distribuitor. În funcție de prețul produsului, eu nu mă duc neaparat la aceeași valoare, mă duc eventual ceva mai jos… Vreau să vând cu un preț mai bun, să am servicii mai bune, de calitate, dar primul lucru la care se uită un client e prețul: “Cu cât vinde iStyle, cu cat vinde Noumax?”. Din păcate, IRIS face și vânzări directe, ceea ce pe noi ne-a cam deranjat, pentru că nu ni se pare normal ca un distribuitor să facă vânzări directe. Pe vremea RCS-ului nu pot să zic că era mai bine. Era o rețea de 54 de reselleri, fiecare vindea, poate, un calculator la 2 luni, dar vorbim de altă epocă, altă perioadă... s-a schimbat foarte mult de atunci.
Și noi avem un profit margin foarte mic, și cred că și IRIS-ul la fel, pentru că îi este impus de Apple, de aceea nici nu intră direct pe piață, pentru ca Apple Inc. consideră că piața din România are un potențial colosal, dar se vând încă foarte puține Macuri față de ce își doresc ei și față de ce ne dorim și noi.
M: Deci să nu ne așteptăm prea curând la un Apple Store la noi?
TC: Un Apple Store adevărat, proprietatea lui Apple… nu știu, poate să fie în câțiva ani. Imposibil să nu fie interesați.
M: Ce ziceți de iPhone? E bun sau rău pentru Apple?
TC: Cred că a fost ceva rău pentru România!
M: De ce?
TC: iPhone este o chestie colosală, că și noi… poate… chiar dacă nu vindem… poate avem și noi, personal..
Dar de ce a fost rău pentru Romania? Pentru ca vânzându-se doar în State, fiind un produs foarte dorit, de la anunțul din ianuarie 2007, și nefiind disponibil în Romania, mulți și-au luat de acolo. Și au zis: “am luat din state iPhone-ul, iau din state și Macbook-ul… mai ieftin”. Au prins gustul de a lua mai ieftin de acolo. Asta ne-a adus poate un număr mai mic de clienți…
M: Pe forum revine întrebarea: „de ce e acolo mai ieftin?” De ce e așa de mare diferența?
TC: Dintre SUA și Europa e așa mare! În State e totul mai ieftin, și în industria IT și în cea auto, de exemplu. În plus, asta e situația, așa e politica Apple. Între Europa occidentală [și România] lăsând la o parte avantajul celor doi ani [de garanție] ... nu noi nu facem prețul. Suntem doar un dealer, unul dintre cel mai vechi, dacă nu cel mai vechi. iStyle a aparut în 2000, dar având rețea de magazine au statut de Apple Premium Reseller.
M: De ce nu are Noumax un showroom?
TC: Asta poate fi e intradevăr o problemă foarte mare, pentru ca deși cred că am avea și noi un sprijin foarte mare, cum a avut și iStyle [de la IRIS], ne trebuie un spațiu într-o zonă [bună] comercială. Până nu găsesc acel spatiu… ne extindem în zona magazinului virtual… credeam că am găsit unul în Piața Romană, dar din păcate a picat… la fel și pe Magheru, dar mai căutam. Să vedem ce găsim și ce sprijin primim, că nu e foarte simplu la prețurile care sunt, chirii, etc. IRIS a spus că ne ajută, numai să găsim noi spațiu. Deocamdată le-am gasit noi spațiul de pe Titulescu [râde]. Acolo vroiam să ne mutăm și noi.

Macuser.ro: Ce vă deranjează la produsele Apple?
Tudor Ciortea: Nu pot să spun că nu-mi place ceva la Apple. Noi am început treaba asta și pentru că ne căutam un job, la vremea aceea , [dar și pentru] că era un domeniu foarte nou, un sistem diferit. Și pe lângă sloganurile de atunci, cu Think Different, chiar era un produs diferit decât orice [altceva]. Am început din pasiune [ceea ce facem]. Nu ne mai putem întoarce la PC, încercăm să găsim câți mai mulți noi clienți pentru Apple, să-i atragem. Pentru asta am facut și niste drive test-uri, o campanie care nu s-a soldat cu atâtea cereri cate credeam că am putea avea. Dădeam orice calculator, fără nici un cost, dar cu niste garanții, pentru o săptămână, către persoane fizice sau firme, dar și firmele pot să fie 2 sau 3 persoane, de exemplu o firmă de editare video, pentru a-l testa și a vedea cum « se înteleg » cu el.
Apple e un produs fiabil, dar, ca orice brand sau produs, are și el problemele lui. Aș vrea ca acele probleme să le putem rezolva în aceeași zi. Avem aici un mic showroom în sediu, și avem un stoc de accesorii, piese, etc… luate (baterii pentru toate modelele, alimentatoare) pentru că atunci când vine clientul să nu aștepte nici măcar acele 10 zile standard necesare rezolvarii unei situații de garantie. Ele sunt achiziționate de Noumax, urmând ca după aceea să facem cererea și să ne vină produsul.
M: Și totuși ce vă deranjează la compania Apple?
TC: Mă deranjează diferența de timp între momentul în care anunță un produs nou și cel când este disponibil pe piața română. Clienții știu din ziua în care produsele sunt anunțate pe Apple Store, și de a doua zi le vor [bate cu mâna pe masă]. Pentru că în State e one day shipment, de obicei… Asta mă deranjează foarte mult, că nu-l am și eu în câteva zile, hai o săptămână. Sau dacă îl are Apple Store Germania sau Austria… în săptămâna aia să-l avem și noi. A doua problema care mă deranjează, că nu sunt foarte multe dar astea sunt importante, [e întârzierea pentru] comenzile BTO, build to order. Deși e o schimbare în bine în ultimul an, timpul de asteptare scăzând de la 4-6 săptămâni la 3 săptămâni. A treia chestie, ultima, care mă deranjează sunt unele produse pe care Apple nu le mai produce. Problema apare la unele studiouri de televiziune unde am [vândut] niște RAID-uri, xRaid-uri de 7 terra, și cu greu am mai facut rost cu sprjinul IRIS, de încă două configurații de 7 terra, pe care Apple nu le mai produce. Sunt produse care încă sunt cerute, probabil nu în ritmul pe care și l-ar dori Apple. Apple zice “dirijați [clientul] spre produse similare făcute de firma cutare! third party provider”. Și la o firmă care are o investiție de sute de mii de euro în echipamente din astea, și poate în fiecare an mai scoate încă un branch, un TV station în același grup, și vor aceleasi configurații, mai putin Mac-urile, evident, care sunt într-o continuă evoluție, dar vor niște produse clare: “RAID-urile de 7 terra!”. Eu îi spun că Apple nu le mai face și asta nu dă bine și pică prost pentru brand.

Macuser.ro: Ce să vă mai întreb… de Macuser.ro, mi-ați zis că nu prea aveți timp să intrați.
Tudor Ciortea: Aici îi rog pe colegii mei să intre și să vadă mai putin aspectele pozitive, ci mai ales pe cele eventual negative care ar fi vis-a-vis de comentariile unor clienți față de serviciile noastre. Poate e un șablon, dar vedem treaba asta ca pe ceva constructiv care să ne facă pe noi să fim mai buni. Noi acordam atenție egală unui client newcomer, alții ar zice cu atât mai mult că e newcomer, sau unuia care lucrează de când a aparut platforma Intel, switcherii etc etc..
M: Sunt mulți switcheri care încă vor Windows?
TC: Noi “suferim” când un client vrea să-și pună Windows-ul pe Mac. Pot să-i înțeleg eventual pe arhitecți care vor să folosească AutoCAD, deși le-am spus de ArhiCAD, dar e un program puțin diferit și nu vor să învețe altceva. Sau pot să-i înțeleg pe cei care-și pun Windows-ul pentru online banking, asta e altceva. Dar [tuturor] le arătăm avantajele folosirii platformei mult mai stabile OS X.
M: Sunt și clienti care vor doar Windows? Să formateze hard disc-ul și să puna Ferestrele și atâta tot?
TC: Nu, nu, nu. Îi rugăm să folosească avantajele partiției de Mac, chiar dacă fac AutoCADul sub Windows, tot ce inseamna Office, mail si internet, să-l lucreze sub OS X.
M: Și le configurați dv. BootCamp?
TC: BootCamp e de la Leopard, mulți vor shareware-uri, VMware și Parallels. [Am observat] că sunt mai fericiți cu VMware decăt cu Parallels pentru trecerea de la Windows la Mac, sau invers…
M: Ce parere aveți, o să fie vreodată iTunes Store în Romania? Sau măcar unul pan-european?
TC: Foarte mulți doresc treaba asta, dar cred că e politica lui Apple, nu prezintă interes din punctul ăsta de vedere. Eu sper să fie in viitorul apropiat, chiar înainte de a veni Apple Store în Romania. Cred că ar fi destul de mulți doritori să cumpere.
M: Se vorbește mai nou de localizarea Leopardului.
TC: Da, am aflat și eu.
M: Sunt clienți care cer [localizarea]?
TC: Nu stiu ce să zic, eu cred că e o chestie impusă de Apple. Localizarea s-a încercat și pe vremea când lucram la RCS, în ‘92. Echipa de fete care a lucrat atunci la localizare lucrează acum la Apple, în California - Cupertino, dar nu neapărat pe problema asta, adică sigur nu.
S-a renunțat [atunci] pentru că au apărut de la traduceri proaste până la meniuri mixte în română și engleză.
M: Dar aveti clienți care cer sistemul în română?
TC: Nu. Poate e o percepție gresită, dar cred că, clientul e mult mai obisnuit să lucreze într-un program în engleză decât în română.
M: O considerați utilă?
TC: Doar pentru cei care nu știu engleza. Dar de obicei, cine intră în lumea de calculatoarelor este cunoscător de limba engleză. Sau de limba germana, pentru că unii clienți vor în germană. Cred că este o cerință impusă de Apple: “Și în România trebuie să facem localizarea! O facem în chineză, spaniolă, turcă, în alte limbi…”, deci și în română..
M: China are 1,4 miliarde de locuitori.
TC: Da, poate am început prost cu China, dar și vorbitorii de limba engleză sunt mulți pe glob.
M: Cam câte macuri se vând pe an în România?
TC: Nu stiu, am cerut situația, chiar să văd fiecare cât vinde, dar nu [am primit].
M: Daca puteți să-mi spuneți, Noumax cât vinde?
TC: Pot să vă spun, că nu mă jenez, că avem o cifră medie de afaceri de 200 de mii de euro pe lună. Tot ce înseamnă Mac.
M: Inclusiv service sau doar partea de vânzări?
TC: Doar partea de vânzări. [Se poate împărți și afla câte CPU-uri sunt.] E o medie pe ultimele 18-19 luni. Cifra nu e foarte mare, adaosul nu e nici el foarte mare, e chiar foarte mic…......Ca politică de marketing, noi credem că mai bine câștigi mai puțin [pe unitate] dar vinzi mai mult și oferi niște servicii [bune], pentru că dacă n-ai niște servicii în spate, degeaba vinzi mai mult.
M: Daca tot vorbim de servicii, credeți că va fi vreodată și în România Apple Care?
TC: Apple Care îl vrem noi de nu-știu-câți ani, dar pe cine putem pistona, pune presiune? Pe distribuitor. Iar e vorba de politica Apple care deocamdată este de a nu oferi [în România] acest Apple Care. Cred că e doar în țările în care e Apple prezent, chiar și înainte de Apple Store.
M: Și garanția de 2 ani cine o ofera? Un an e asigurata de Apple și ...
TC: Celălat e asigurat de noi și implicit de către IRIS. Cred că legislația a impus ca în România să se dea garanția de 2 ani.

Tudor Ciortea: Vreau să adaug pe langă faptul că a crescut piața de retail, că remarc în gama de utilizatori Mac că sunt din ce în ce mai mulți elevi și studenți care cumpară, cu discountul educațional, produsele noastre; doctori, stomatologi, universități, institute de cercetare, o comunitate de oameni entuziaști care au început să cunoască atât de bine Macul, încât putem noi să le cerem un sfat. Trebuie înțeles vis-a-vis de software, ca să parafrazez Cațavencu, utilizatorii nostri de Mac sunt mai destepți ca noi sau la fel de inteligenți. Fie că sunt specialiști în grafică, DTP, Final Cut, e altă meserie, e clar că știu mai bine decât noi aceste programe, și este normal să fie așa. Și văd că această gamă de utilizatori se lărgește: în domeniul construcțiilor… în fine, un exemplu nu foarte bine ales știind ce am pătit cu “firma” aceea “de construcții”; arhitecți, compozitori, de la uniune la tineri compozitori care folosesc Logic Pro, sau chiar studiouri [de înregistrări]; profesori.
M: Cât credeți că e cota de piață pentru Macuri vs. PC-uri în România?
TC: Cred că 8%, e mult, nu? Oricum, sper să fi depașit 5%.
M: Aveți vreun sfat pentru Macuser.ro?
TC: Sunt mulți [de pe forum] care știu despre ce este vorba și pot să dea și sfaturi altora despre ce să facă. Sunt alții care poate nu dau câteodată cele mai bune sfaturi. E foarte important că există [macuser.ro], fără să....  și îmi doresc ca această comunitate să fie cât mai activă, astfel, problemele care se dezbat pe forum fiind un ghid și pentru « boboci »…

Macuser.ro: Vă mulțumesc mult pentru interviu!
Tudor Ciortea: Și eu vă multumesc că ați venit!

Interviu iStyle - Dora Popeneciu, General Manager - 21 februarie 2008 (Nota: interviul este publicat cu întârziere pentru ca am aşteptat sa primim versiunea aprobata de intervievat, asa cum am stabilit de la inceput. Nu am primit-o in 6 luni, publicam asa cum consideram noi)

DP: Ia zi!
MacUser.ro: Tu ai primit lista cu intrebari, ne putem tine de ea sau nu…
DP: Cum vrei tu, tu ma intrebi si eu raspund! Am voie sa fac ca Steve Jobs si sa-ti spun “la asta nu pot sa-ti raspund”?
[rade]
MacUser.ro: Cum a inceput? [As vrea sa-mi spui] cum au aparut produsele apple [in romania], firmele care le distribuie, care au fost nisele initiale, alte elemente de inceput, de istorie.
DP: Istoria a fost foarte furtunoasa la noi in tara, pe langa problemele pe care le avea compania Apple, au mai fost si factorii umani, in Romania intr-o perioada de debusolare socio-economica. Au fost oameni care au transformat ideile bune si frumoase in modalitati de a face bani peste noapte, si asta a fost o [intamplare] foarte foarte dureroasa si debusolanta, pentru oamenii corecti care au fost victimele acestei situatii.
De la bun inceput, din iunie 1992, s-a deschis primul IMC, Independent Market Company, companie pe post de reprezentanta, dar nu constituita ca si reprezentanta…
MacUser.ro: Nu tinea de Apple…
DP: Exact, o companie care a semnat cu Apple dreptul de distributie cu exclusivitate pe teritoriul Romaniei (si Republica Moldova). Pana in acel moment mai erau persoane din strainatate care mai lucrasera pe aceste calculatoare si care incepusera businessuri mici cu Apple, deci noi nu am fost primii care au introdus aceste calculatoare in tara, ele incepusera din 1990 sa vina in cantitate mica. Era si normal, dupa ‘89 cand s-a deschis piata, au aparut [si aceste calculatoare], niste efecte normale ale ruperii zidului comunist.
Din 1991 lucram la compania Delta Design si presedintele acelei companii a fost la Apple, a stiut sa prezinte foarte frumos tara noastra, el fiind de origine roman, si a reusit sa obtina acest contract de distributie. In jurul tarii noastre nu mai erau [astfel de firme], nici in Ungaria, nici [in alta parte], am fost [singurii] din zona asta. Nu stiu la cehi, cert este ca noi am fost primii, din cate stiu eu, din zona CAER.
In acel moment s-a facut o expozitie, o data cu prima expozitie a CERFului, care a fost organizata la Sala Polivalenta, in Parcul Tineretului, si a fost organizata atunci de Computerland. Presedintele nostru nu a vrut sa participe la acesta expozitie si a luat sala GIRului, vis a vis de ASE, in exact aceeasi perioada, am impodobit-o foarte frumos cu mere prinse de [fire de] guta, si acolo romanul a avut pentru prima oara sansa de a atinge un [astfel de] calculator. Nu era ca la CERF cu cordoane si doar sa le privesti ca simple exponate, a fost o expozitie foarte, foarte reusita pentru ca noi aveam si revista noastra, toata lumea manca mere, citea revista si se juca pe macurile noastre. In interiorul expozitiei era un perete plin cu Classic, acel mac cu monitor incorporat de 9 inci, acele cutiute “miraculoase”, cum spuneau toti, pe care toata lumea le indragea foarte tare, dar bineinteles ca se punea problema unde cum si in ce fel lucram cu ele pentru ca erau total incompatibile cu lumea PCului [cu] Windows. Am avut mare succes cu aceasta expozitie pentru ca deja in ‘92 piata noastra incepuse sa se umple de foarte multe firme care se ocupau de diverse reviste, edituri, publicatii, s-au infintat foarte multe tipografii si toti isi cumparau masinile tipografice din strainatate, pentru ca cei de acolo le vindeau Second Hand la un pret foarte bun. Acele masini nu puteau lucra decat cu un Mac. Asta a fost norocul nostru, care i-a determinat pe oameni datorita incompatibilitatii sa isi cumpere [Macuri]. Ei n-au stiut ce [masina tipografica] cumpara. O [astfel de masina] era de la 50.000 [dolari] in sus, dar “creierasul”, care era mult mai ieftin, era un Mac. In momentul in care trebuiau sa lucreze cu agentii de publicitate si primeau diverse [materiale] pentru tiparit, [acestea] erau incompatibile. Si atunci, si agentiile de publicitate au fost obligate sa-si cumpere Macuri. A fost un noroc, o conjunctura care a facut sa vindem miraculos, un numar foarte mare de calculatoare. Din [datele privitoare la] datoriile pe care le aveam noi fata de Apple, prima transa de calulatoare a venit de 500.000 de dolari, a doua transa de 460.000, deci era o cantitate [mare] care a fost vanduta “ca painea calda”. A fost ceva fantastic. Cert este ca la ora respectiva, datorita impactului pe care l-a avut produsul, la finele anului erau deja 52 de firme care au semnat contractul de revanzare.
MacUser.ro: In Romania???

DP: In Romania! Cand am avut la un moment dat o sedinta [cu firme] din toata tara, venisera 52 de companii. Pentru ca peste tot era cate o mica firma de publicitate. Ei vindeau si altceva, dar au vrut sa vanda si acest produs. Asta era foamea romanului de cultura tehnica, si in momentul in care au vazut acest produs, impactul a fost atata de socant pentru oameni incat au indragit produsul foarte tare.
In perioada respectiva, departamentele noastre erau in comunicare directa cu departamentele de la Apple, aveam seminarii, oamenii plecau afara sa fie instruiti de Apple, Apple a venit aici de multe ori, se lucra profesional.
MacUser.ro: Ce s-a intamplat practic?
DP: Ce “a dat foc la valiza” a fost ca atunci cand am organizat expozitia si multi din Europa se uitau la CERF ca fiind super-expozitia IT din Romania, primul an, noi, cu expozitia Apple am aparut pe CNN 30 de secunde timp de doua zile, dar de mai multe ori, si astfel am avut un impact fantastic si lumea a aflat ca in Romania este o reprezentanta Apple. Fara ca CERF sa aiba acelasi rasunet.
Noi am facut si niste mici glume: ne-am dus la CERF cu revistele si merele si le dadeam celor care urcau si intrau in expozitie si am pus si reviste sub stergatoarele de parbriz ale masinilor. A doua zi si-au pus bodyguarzi.
Noi ne-am jucat un pic si am enervat, dar am considerat ca era o piata libera. In revista am scris, asa cum considera Apple, ca diferenta intre un Mac si un IBM este ca dintre un Mercedes si un Moskvitch, motiv pentru care reprezentantii IBM au venit peste noi gata sa ne bata, reactie pur comunista. Le-am explicat ca este o piata libera si i-am intrebat de ce nu-si fac revista si sa scrie tot ce doresc, hartia suporta orice. “Daca noi v-am deranjat cu ceva, dati-ne in judecata”. Noi aveam aceeasi agresivitate pe care o are in continuare Apple, dar atunci aveam voie sa copiem si sa dam chiar si la TV, aveam reclame trimise de Apple, si ce rula in State si in Vest, rula si la noi. Am avut o campanie fantastica.
MacUser.ro: Acum de ce nu se mai intampla asta? Nu am mai vazut nici o reclama, de ani de zile.
DP: Problema e ca Apple nu ne mai da voie sa folosim reclamele pe care ei le folosesc in SUA si in tarile cu care au intelegeri, noi trebuie sa ne producem singuri reclama, sa ne facem reclama noua, companiilor care vindem; IRIS poate sa faca reclama la produs, eu pot face reclama la compania pe care o reprezint. Costurile sunt imense, in timp ce noi scadem pretul la produse, costurile cu publicitatea raman aceleasi si nu ne-am putut permite. Au fost reclame la televiziune, in reviste, s-au vopsit taxiuri in alb cu marul in culori si “The power to be your best”, si multa lume n-a inteles ce inseamna. Apoi au fost autobuze, troleibuze vopsite. In ‘98 am gasit in Tagu Mures un autobuz inca vopsit, probabil n-au mai avut bani de vopsea [sa-l schimbe].
Mai apoi, Apple a dorit sa reinfiinteze o reprezentanta in Romania. Ei au venit in mai multe randuri si au impus trei conditii:
1. firma noua pe tipicul Apple: departamente, etc
2. sa depuna o garantie de 300.000$
3. conditia cea mai dura, consiliul de conducere, director sa contina oameni care nu au facut parte din esaloanele de conducere ale Partidului Comunist Roman…
MacUser.ro: Pe bune!?!!? Lustratie la Apple, avant la lettre…

DP: Apple a zis foarte clar ca nu mai accepta sub nici o forma ca firma Apple sa mai fie vreodata implicata intr-un scandal politic. Era acceptat ca noi sa fi fost membri ai PCR, dar nu cadre de conducere, adica incepand de la secretar de partid pe o institutie in sus. Au fost cinzeci si ceva de firme [care au dorit sa fie reprezentante] care nu au indeplinit conditiile: ori erau curati si n-aveau bani, ori aveau bani si… degeaba. Singura firma care a reusit a fost Rank Xerox care nu era o firma romaneasca, dar avea aici reprezentanta; numai ca atunci cand reprezentantul Rank Xerox s-a dus la Apple a avut pretentia ca toate produsele care vin in Romania sa aiba sub logo-ul Apple “distributed by Rank Xerox”. Atunci presedintele Apple Europa a luat contractul l-a facut confetti si l-a dat pe usa afara [pe reprezentantul Rank Xerox] spunand: “dar ce se intampla frate in tara asta, cum puteti veni cu asemenea pretentii?!”. A fost o obraznicie comerciala de nedescris.
Ca urmare, s-a licitat in jurul Romaniei cine ar putea sa preia reprezentarea acesteia. Reprezentantul firmei IMC din Grecia, Rainbow,  a preluat el Romania. Astfel, in 1994 a fost numit un director din Cipru. Au denumit [noua] companie IRIS, Integrated Romanian Information Systems. [directorul cipriot a condus firma pana la 1 iunie 1998]
Din 1994 a fost o reprezentanta foarte frumoasa, cu foarte multi angajati, cu expozitii la CERF, cu spatii foarte mari, la inceput 400mp, dar usor-usor spatiul s-a restrans pana cand in zilelele noastre…. nu comentez. Intre timp, Apple ne-a dat voie sa comercializam [Macuri], pentru ca s-a creat o reprezentanta interimara condusa de un prieten al fostului director care a finantat, dar care a reorganizat [compania] desi cei de la Apple spuneau sa nu ne risipim, pentru ca ne-au scolit si ne sugerau sa stam grupati pentru ca vom fi primii angajati in noua companie.
In 1992 Apple a dat bani lui IBM ca sa se revigoreze cu procesorul RISC dezvoltat impreuna cu Motorola, pentru ca Apple a zis: “nu putem trai fara concurenta” si cea mai tare concurenta atunci era IBM. Se poarta treaba asta, Microsoft, a cumparat actiuni Apple dand la schimb partea de internet pentru sistemul de operare Apple, pentru ca acesta nu mai avea resurse sa dezvolte partea de internet. Cumpararea de actiuni s-a facut fara drept de vot in consiliul de administratie pentru ca era o lege a concurentei, si nu era voie. Deci se practica aceste moduri de inter-ajutorare. Foarte multi au comentat ca IBM murea daca nu intervenea Apple, nu! s-ar fi gasit resurse, dar a fost mai usor asa. Sau ca Apple ar fi murit daca nu cumpara Microsoft [actiuni], nu! s-ar fi gasit resurse. Ceea ce este de apreciat este ca aceste companii care concureaza, se si ajuta intre ele intr-un mod creativ si onest fara sa se deranjeze pe piata, pentru ca ei au acest principiu: am nevoie sa concurez cu cineva pentru a produce mai bine si mai bine, asta inseamna progres, altfel ajungem la plafonare. Multi se bateau cu pumnul in piept: Microsoft a ajutat Apple, dar n-au facut-o ei.
In ‘94 Apple a cautat o firma serioasa care sa vanda, dar din 94-95 au fost atat probleme economice ale Romaniei cat si ale Apple care au dus la un business din ce in ce mai neproductiv. Au mai existat si fluctuatii de curs valutar care au dus la pierderi de bani.
Eu din 94 pana in 97 aveam firmulita mea de Macuri second hand, traiam si din refill pentru cartuse de imprimanta, aveam putini oameni (doar 4), dar era visul meu: sa am firma mea, sa instruiesc oamenii, clientii, sa le vand produse intr-un mod cinstit, sa le asigur service, sa fiu alaturi de oameni si sa le ofer serviciile de care au nevoie cand isi cumpara un calculator. Incepusem sa am clientela mea, nu firme cu bani foarte multi pentru ca ei erau clientii reprezentantei cu produse noi, ci clienti la inceput de business, nu foarte mic, dar la inceput.
Atunci am fost implicata si in organizarea de evenimente cu tot cu calculatoare, chiar pentru Connex, cand au dat drumul acestui provider de telefonie mobila. Am muncit 4 zile si patru nopti, dar era o viata frumoasa.
Majoritatea clientilor mei erau firme straine. Am avut curajul sa-i contactez si sa le spun ce servicii furnizez, pentru ca stiam ca ei venind din afara vor aprecia.